Odată cu sfârșitul anului școlar, gândul elevilor zboară spre marea vacanță de vară, indiferent că va fi la mare sau la munte, ori chiar la ștrandurile din marile orașe. Vorbim despre trei luni în care vor uita de grija învățatului și se vor pregăti serios de ….distracție.
Unii elevi însă, încearcă să îmbine utilul cu plăcutul și să câștige niște bani în vacanță. Există o mulțime de joburi pentru elevi în aceste luni: unele mai relaxante, altele mai puțin, unele care le oferă posibilitatea de a călători, altele care îi țin la birou. Până la urmă fiecare hotărăște ce i se potrivește. Cele mai căutate joburi sunt în alimentație publică (vânzător, ospătar), traduceri, secretariat, advertising, call-center, operator sondaje, etc.
În acest moment, munca în timpul vacanțelor reprezintă o carte de vizită cu greutate. Majoritatea angajatorilor apreciază candidații care nu au pierdut vremea pe timpul școlii, ci au avut grijă să acumuleze și ceva experiență de muncă.
Angajarea în muncă a minorilor prezintă anumite particularități, fiind reglementată expres de lege.
Este important de reținut că, potrivit art. 265 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, încadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Pentru a evita sancțiunile penale sau contravenționale se recomandă, anterior angajării minorilor, consultarea unui specialist în relații de muncă.
Având în vedere modul drastic de sancționare prevăzut de lege este bine ca ambele părți, angajat – angajator, să-și cunoască atât drepturile cât și obligațiile înainte de a încheia un contract individual de muncă.
Portivit Codului Muncii o persoană dobândește capacitate legală de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani. Practic de la această vârstă legiuitorul consideră că un minor este capabil să își asume drepturi și obligații, prin încheierea valabilă a unui contract individual de muncă.
Art. 13 alin. 2 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii prevede o excepție de la această regulă și stabilește că un minor poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, însă doar pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională.
Trebuie să menționăm faptul că în toate situațiile încadrarea în muncă, în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, se poate face după împlinirea vârstei de 18 ani. Deci minorii nu pot fi angajați în asemenea locuri de muncă.
H.G. nr. 867/2009 privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii stabilește la art. 3 că muncile periculoase sunt determinate de următoarele criterii:
a) expunerea la riscuri fizice, psihologice sau sexuale;
b) efectuarea de activităţi sub pământ, sub apă, la înălţimi periculoase sau în spaţii restrânse;
c) efectuarea de activităţi cu maşini, materiale sau instrumente periculoase, care implică manipularea sau transportul unor greutăţi;
d) efectuarea de activităţi într-un mediu în care copiii sunt expuşi la acţiunea unor substanţe, agenţi sau proceduri periculoase ori în condiţii de temperatură, umiditate, zgomot sau vibraţii care le-ar prejudicia sănătatea;
e) efectuarea de activităţi în condiţii extrem de dificile, pe parcursul mai multor ore sau în timpul nopţii, ori pentru care copilul este reţinut într-un mod nejustificat de către angajator;
f) efectuarea de activităţi în locurile cu condiţii deosebite sau speciale de muncă, stabilite potrivit legii;
g) expunerea la riscuri de accidentare sau de îmbolnăvire profesională;
h) orice formă de muncă care, prin natura acesteia, contravine scopurilor şi măsurilor luate în vederea frecventării obligatorii a unei forme de învăţământ, potrivit legii.
Având în vedere criteriile mai-sus menționate, angajatorul este obligat să asigure tinerilor condiţii de muncă adaptate vârstei lor. De aceea angajatorul are obligaţia de a proteja minorii împotriva riscurilor specifice pentru securitatea, sănătatea şi dezvoltarea lor, riscuri care rezultă din lipsa lor de experienţă, din conştientizarea insuficientă a riscurilor existente sau potenţiale ori din faptul că minorii sunt încă în dezvoltare.
Potrivit art. 7 din H.G. nr. 600/2007 privind protecţia tinerilor la locul de muncă angajatorul este obligat să informeze, în scris, tinerii asupra eventualelor riscuri şi asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor. De asemenea este obligat să informeze, în scris, părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor angajaţi (15–16 ani) asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor.
Conform art. 9 alin. 2 din H.G. nr. 600/2007 este interzisă angajarea tinerilor pentru activităţi care:
a) depăşesc în mod evident capacităţile lor fizice sau psihologice;
b) implică o expunere nocivă la agenţi toxici, cancerigeni, care determină modificări genetice ereditare, având efecte nocive pentru făt pe durata gravidităţii sau având orice alt efect nociv cronic asupra fiinţei umane;
c) implică o expunere nocivă la radiaţii;
d) prezintă riscuri de accidentare, pe care se presupune că minorii nu le pot identifica sau preveni, din cauza atenţiei insuficiente pe care o acordă securităţii în muncă, a lipsei lor de experienţă ori de pregătire;
e) pun în pericol sănătatea acestora din cauza frigului ori a căldurii extreme sau din cauza zgomotului ori a vibraţiilor.
Minorii pot fi angajați atât în baza unui contract individual de muncă, cât și în baza unuia de muncă temporară. Contractul poate fi încheiat pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, în cazurile prevăzute de lege.
Durata legală a timpului de lucru în cazul angajatului minor este de maxim 6 ore/zi, 30 ore/săptămână, fără a avea posibilitatea de a efectua ore suplimentare sau muncă de noaptea.
În situaţia în care tânărul cumulează mai multe funcţii în baza unor contracte individuale de muncă, timpul de muncă efectuat se însumează şi nu poate depăşi, cumulat, maxim 6 ore/zi și 30 ore/săptămână.
Angajații minori beneficiază de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute consecutive, în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore şi jumătate.
Între două zile de muncă, angajații minori beneficiază de o perioadă minimă de repaus de 12 ore consecutive, iar dacă au între 15-16 ani, beneficiază de o perioadă minimă de repaus de 14 ore consecutive.
În ceea ce privește concediul de odihnă, angajații minori beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare, adică în total minim 23 de zile lucrătoare.
Facilități fiscale pentru angajatori
Conform H.G. nr. 726/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor şi studenţilor, angajatorii care, pe perioada vacanţelor stabilită potrivit legii, încadrează în muncă elevi în baza:
a) unui contract individual de muncă pe durată determinată, egală sau mai mică decât durata vacanţei, încheiat în condiţiile legii, cu normă întreagă sau, după caz, cu timp parţial;
b) unui contract de muncă temporară, numai dacă durata misiunii de muncă temporară este egală sau mai mică decât durata vacanţei.
beneficiază de un stimulent financiar lunar reprezentând o sumă egală cu 50% din valoarea indicatorului social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj, în vigoare în luna pentru care se acordă acest stimulent financiar. În acest moment stimulentul este în cuantum de 250 lei.
În vederea acordării stimulentului financiar lunar, angajatorii încheie cu AJOFM, în termen de 30 de zile de la data angajării elevilor aflaţi în perioada vacanţelor, o convenţie tip și depun o cerere însoţită de documentele prevăzute la art. 4 alin. 2 din H.G. nr. 726/2007.
Stimulentul financiar se acordă angajatorilor, lunar, proporţional cu timpul efectiv lucrat de către elevii în cauză pe perioada de vacanţă din luna respectivă, fără a depăşi numărul de ore corespunzătoare programului normal de lucru. Stimulentul financiar lunar nu se acordă pentru perioada concediului de odihnă cuvenit.
Suma reprezentând stimulentul financiar se deduce de către angajator din contribuţia de asigurări pentru şomaj datorată de angajator. În cazul în care suma cuvenită reprezentând stimulentul financiar este mai mare, diferenţa se plăteşte prin intermediul AJOFM.
De asemenea conform art. 80 alin. 1 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj, angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat, o sumă în cuantum de 900 lei. Absolvenți minori pot fi absolvenții ai învățământului secundar superior (gimnaziu: cls. V-VIII) și ai învățământului profesional.
Stimulentul financiar se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat de absolvent, precum şi pentru perioadele în care persoana se află în concediu de odihnă. Angajatorii sunt obligaţi să menţină raporturile de muncă sau de serviciu ale acestora cel puţin 18 luni de la data încheierii contractului individual de muncă.
Facilități fiscale pentru angajați
Conform art. 731 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj, absolvenţii instituţiilor de învăţământ şi absolvenţii şcolilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, în situaţia în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă mai mare de 12 luni, beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o primă de încadrare egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării. În acest moment valoarea ISR este de 500 lei. Absolvenți minori pot fi absolvenți ai învățământului secundar superior (gimnaziu: cls. V-VIII) și ai învățământului profesional.
Absolvenţii cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizaţia de şomaj şi se angajează în perioada de acordare a indemnizaţiei beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o sumă egală cu indemnizaţia de şomaj la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, până la expirarea perioadei de acordare a acesteia, dacă nu s-ar fi angajat. Stimulentul financiar se acordă absolvenţilor care îşi menţin raporturile de muncă sau de serviciu pentru o perioadă de cel puţin 12 luni de la data angajării.
Practica elevilor
Practica este activitatea desfăşurată de elevi, în conformitate cu planul de învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în cadrul programului de instruire. Este reglementată prin Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor şi studenţilor, completată prin Ordinul MECTS nr. 3539/2012 privind aprobarea contractului de pregatire practică a elevilor din învățământul profesional și tehnic.
Organizatorul de practică (unitatea de învășământ) încheie un contract de pregătire practică cu partenerul de practică (unitatea economică).
Activitatea de practică se poate desfăşura cu program săptămânal sau cumulat, la sfârşit de semestru sau de an de studii, în conformitate cu planul de învăţământ
Pe perioada de practică, partenerul de practică îl poate angaja pe practicant, conform legislaţiei în vigoare, pe baza unui contract de muncă pe durată determinată, prin negocierea remuneraţiei.
Organizatorii de practică beneficiază de o subvenţie financiară suplimentară, echivalentă cu 5% din alocaţia anuală pentru fiecare elev. Acestea alocă partenerului de practică suma aferentă activităţii de practică pentru fiecare elev, pe bază de contract.
jrs. Florin Cioca 